Si daca tot e atit de frumos afara,de cald,de frumos mirositor,de plin de viata....sa ne aducem aminte de un poet care a scris rinduri absolut minunate,George Tarnea....o sa va placa:
Balada mortii repetate
Spune-mi ca vrei si pot sa zbor
Printr-un vartej ametitor,
Pana rasar la tine-n prag,
Sa-mi mori de dor,sa-ti mor de drag...
Spune-mi ca vrei si pot s-ajung
Pe-un drum,oricat ar fi de lung,
Doar ca sa-ti vin in ajutor,
Sa-mi mori de drag,sa-ti mor de dor.
Elegia risipitorului de iubire
Prea usor pierd vremea
Si prea greu strang bani,
Sa mai stiu ce-nseamna
Pretul unor ani.
Dar, cu toate-acestea
,Le ofer mereu
Altor ani , de-a-valma,
Casa-n trupul meu.
Numai sa nu-mi ceara ,
De grabiti ce sunt,
Vreo scadenta-n schimbul
Nimbului de sfant.
Ca nu am nici starea
Sa ma pot schimba ,
Nici sa-i zic iubirii,
Dintr-o data - ba!
Prea lumesc de tanar
Si prea-n toi petrec ,
Sa-mi umbreasca firea
Anii care trec.
E totul rinduit sa se intimple
Cum sa traiesti frumos fara iubire,
Cum sa visezi,saumbli,ori sa zbori,
Cum sa cuprinzi nelinistea din zori
Si pacea din amurg dintr-o privire?
Cum sa inoti prin marile de flori,
Cum sa te bucuri de intreaga fire
Si viata ta sa-si afle implinire
Fara minunea care da fiori?
E totul randuit sa se intample-
Cu simplitatea unei adieri-
Cand de lumina sufletul se umple,
Dar daca-n schimbul sterpei mangaieri
Ghetarii urii se ivesc la tample,
Nu-ti vei afla iertarea nicaieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu